Tema centrală a programului BMW la Art Basel 2024: Hidrogenul, sursă durabilă de energie şi mişcare
Hidrogenul ca sursă durabilă de energie şi mişcare este tema centrală a programului BMW la Art Basel de anul acesta din Basel. BMW, care de 20 de ani este partener al Art Basel, a comandat artistului Es Devlin din Londra să creeze o serie de lucrări multimedia care vor fi dezvăluite pe 10 iunie. În Pavilionul 1.1 al expoziţiei de artă, Devlin a creat un stand care prezintă patru lucrări: Surfacing (2024), Surfacing II (2024), Mask (2018) şi Mask in Motion (2018). Sub formă de capitol introductiv, Devlin şi BMW prezintă de asemenea o serie de instalaţii mobile de sunet într-o flotă-pilot de automobile BMW iX5 Hydrogen care au fost învăluite în imprimeuri ale picturilor-colaj ale lui Devlin. Pasagerii sunt invitaţi să asculte conversaţia artistului cu inginerii BMW despre potenţialul hidrogenului.
„Lucrările de inovaţie şi mobilitate create de Es Devlin pentru Art Basel oferă un exemplu impresionant al modului în care tehnologia poate servi drept inspiraţie pentru artă”, spune Michael Rath, directorul departamentului de automobile cu hidrogen din cadrul BMW Group. „Suntem foarte mândri de strălucirea tehnologiei de pionierat cu hidrogen a BMW Group.”
BMW iX5 Hydrogen: pionier şi pionierat al competenţei tehnologice a BMW
Ca sursă de energie versatilă, hidrogenul va juca un rol-cheie în tranziţia energetică şi, prin urmare, în protecţia climei. BMW iX5 Hydrogen combină avantajele condusului electric fără emisii locale cu plăcerea de a conduce tipică mărcii. Un alt avantaj: procesul de realimentare rapid şi simplu. Compania testează în prezent automobilul cu tehnologia pilelor de combustie cu hidrogen în câteva ţări în condiţii de trafic cotidian. Turneul mondial al flotei-pilot va face acum o oprire la Art Basel 2024, unde automobilele inovatoare cu hidrogen vor fi disponibile ca serviciu shuttle.
Pentru BMW Group, proiectul-pilot este o expresie a abordării sale de tehnologie deschisă a mobilităţii de mâine. Tehnologia pilelor de combustie cu hidrogen oferă o completare pentru sistemele de propulsie electrice cu baterii.
Sistemul de propulsie al automobilului dezvoltat pe baza BMW X5 constă dintr-o combinaţie inovatoare de pile de combustie cu o putere de 125 kW/170 CP, care utilizează energia din hidrogen gazos pentru a alimenta, alături de o baterie special dezvoltată, un motor electric, din programul Gen 5 al BMW Group. Motorul electric generează o putere maximă a sistemului de 285 kW/401 CP. Rezervoarele de hidrogen ale BMW iX5 Hydrogen pot fi alimentate în 3-4 minute şi permit o autonomie de 504 kilometri, conform ciclului de testare WLTP.
În Pavilionul 1.1 al expoziţiei de artă, Devlin a creat un stand care prezintă patru lucrări: Surfacing (2024), un cub de ploaie iluminat, pătruns de o linie de lumină şi Surfacing II (2024), o pereche de televizoare pictate în care apare o figură dansantă, sunt flancate de Mask (2018), un oraş model proiectat care fuzionează mâinile şi râul, şi Mask in Motion (2018), un oraş rotativ, iluminat, imprimat translucid, care plasează privitorii în umbra sa cinetică.
Fiecare lucrare continuă explorarea lui Devlin de 30 de ani a dansului dintre oameni şi tehnologie. Standul surprinde vizitatorii în fiecare oră, deoarece cutia de ploaie de la Surfacing, asemenea unui aparat de magician, evocă o lucrare de dans de 7 minute a renumitei coregrafe pariziene Sharon Eyal, unde muzica este compusă de duetul londonez Polyphonia.
O întâlnire între artişti şi ingineri
Devlin şi-a petrecut ultimul an interacţionând cu inginerii de la BMW, învăţând mecanismele din spatele tehnologiei pilelor de combustie cu hidrogen şi implicaţiile acesteia pentru viitorul sistemelor energetice durabile. În calitate de capitol introductiv al lucrărilor prezentate în Pavilionul 1.1, ea a creat un peisaj sonor simplu, extras din conversaţiile lor şi subliniat de compozitorii Polyphonia, care este redat oaspeţilor în flota-pilot de automobile BMW iX5 Hydrogen.
Devlin spune: „Am învăţat de la inginerii BMW frumoasa simetrie a sistemului care lucrează în cadrul pilei de combustie cu hidrogen: energia care este folosită pentru a separa atomii de hidrogen de oxigen este recreată atunci când oxigenul este reunit cu hidrogenul din maşină. Produsul secundar nu este doar energia care propulsează automobilul, ci şi apa.”
Exteriorul BMW iX5 Hydrogen a fost învelit într-un colaj pictat în albastru şi alb în care Devlin suprapune picturi şi texte realizate ca răspuns la imprimeurile şi literatura care i-au populat peretele şi rafturile de cărţi în adolescenţă. Gesturile pictate, un ecou al gravurii în lemn „Marele Val de lângă Kanagawa” a artistului japonez Katsushika Hokusai (1831), sunt suprapuse peste extrase scrise de mână din cea mai lungă propoziţie din literatură despre apă extrasă din romanul fundamental al lui James Joyce, „Ulysses”. La baza colajului se află fragmente din publicaţiile BMW Group despre tehnologia pilelor de combustie cu hidrogen.
SURFACING.
Es Devlin: un dans încurcat de 30 de ani între oameni şi tehnologie.
Devlin îşi înrădăcinează fiecare dintre lucrările sale în amintirile personale, mediate prin tehnologii care variază de la imensele transmiţătoare LED ale Sphere din Las Vegas până la mecanica minusculă din ochii unui public, care au fost manipulate de prestidigitatori încă din secolul XIX. Cea mai veche amintire a ei, o linie de lumină care pătrunde în apă întunecată, a apărut de-a lungul practicii sale de 30 de ani în performance art, instalaţii şi artă colaborativă.
În Surfacing, memoria este evocată în vocea înregistrată a artistului, în timp ce o linie foarte strălucitoare de lumină LED este folosită pentru a recalibra ochii fiecărui membru al publicului. Irişii lor se contractă ca răspuns la luminozitate şi îşi reduc diametrul pupilelor, făcând spaţiul perceptibil mai întunecat. Spectacolul, care prezintă secvenţele distinctive ale lui Sharon Eyal de semipuncte care se sparg într-un microgest evocator, este perceput printr-un văl mutant de apă iluminată în cădere, care circulă printr-un sistem închis în continuă reciclare.
La fel ca ecranele cu plasmă pictate din Surfacing II, lucrarea evocă dansul dintre oameni şi designurile şi tehnologiile noastre. După cum subliniază Beatriz Colomina şi Mark Wigley: noi am proiectat silexul, silexul ne-a reproiectat mâinile; noi am proiectat smartphone-ul, smartphone-ul ne-a reproiectat. Cele două lucrări Mask fuzionează oraşe-model în cadre ovoide, asemănătoare unei măşti, evocând îmbinarea dintre arhitectural şi organicul din creierul uman contemporan. Intervenţia orară a dansatorilor în Surfacing evocă observaţia lui Byung-Chul Han că este ritualul care face timpul locuibil.
Despre Es Devlin
Artista contemporană britanică Es Devlin (născută la Londra în 1971) vede publicul ca pe o societate temporară şi deseori invită publicul să participe la lucrări corale comunitare. Pânza ei variază de la sculpturi publice şi instalaţii de la Tate Modern, V&A, Serpentine, Muzeul Imperial al Războiului şi Lincoln Center până la scenă cinetică de la Royal Opera House, Teatrul Naţional şi Metropolitan Opera, precum şi ceremonii olimpice, spectacole din pauza Superbowl şi sculpturi monumentale de scenă iluminate pentru concerte la scară largă pe stadion. Ea este subiectul unei cărţi monografice majore, „An Atlas of Es Devlin” (Un Atlas al lui Es Devlin), descrisă de Thames & Hudson ca fiind cea mai complicată şi sculpturală publicaţie a lor de până acum, şi o expoziţie retrospectivă la Cooper Hewitt Smithsonian Design Museum din New York. În 2020, ea a devenit prima femeie arhitect al Pavilionului Marii Britanii la o Expoziţie Mondială, concepând o clădire care folosea inteligenţa artificială pentru a crea împreună poezie cu vizitatorii pe faţada sa cu diametrul de 20 de metri. Practica ei a fost subiectul serialului documentar Netflix din 2015 „Abstract: The Art Of Design” (Abstract: Arta Designului). Este membru al Academiei Regale de Muzică, al Universităţii de Arte din Londra şi al Societăţii Regale de Arte. Ea a fost distinsă cu Medalia de Design de la Londra, trei premii Olivier, un premiu Tony, un premiu Ivor Novello, doctorate ale Universităţilor din Bristol şi Kent şi un CBE (Comandor al Imperiului Britanic).
Despre Sharon Eyal
Născută în 1971, coregrafa pariziană Sharon Eyal a dansat cu Compania de Dans Batsheva între 1990 şi 2008 şi a devenit coregraful principal al companiei în 2012. În 2019, a revenit pentru a crea The Look. Acum, Eyal este unul dintre cei mai căutaţi coregrafi din lume, realizând noi lucrări în fiecare an, inclusiv „Killer Pig” (2009) şi „Corps de Walk” (2011) pentru compania norvegiană de dans Carte Blanche, „Too Beaucoup” (2011) pentru Hubbard Street Dance Chicago şi „Plafona” (2012) pentru Compania de Dans Oldenburg. Din 2005, ea lucrează cu Gai Behar, un curator multimedia, prima lor producţie comună a fost Bertolina pentru Compania de Dans Batsheva. Eyal şi Behar au fondat compania de dans L-E-V, ale cărei producţii sunt montate la cele mai renumite teatre şi festivaluri din întreaga lume. În calitate de coregraf invitat, Sharon Eyal a lucrat pentru Baletul Regal Suedez, Baletul de Stat din Berlin, compania norvegiană Carte Blanche şi Teatrul de Dans al Ţărilor de Jos, Baletul de Stat al Bavariei şi Compania de Dans Contemporan a Operei din Göteborg. În 2023, Sharon Eyal a fost nominalizată la titlul „Cavaler al Ordinului Artelor şi Literelor al Republicii Franceze”, iar activitatea ei a fost pe podiumurile casei Christian Dior.
Despre Art Basel
Fondat în 1970 de galerişti din Basel, Art Basel găzduieşte cele mai importante expoziţii mondiale pentru lucrări de artă modernă şi contemporană, situate în Basel, Miami Beach, Hong Kong şi Paris. Definit de oraşul şi regiunea care îl găzduieşte, fiecare eveniment este unic, lucru reflectat prin galeriile participate, lucrările de artă prezentate şi conţinutul programelor paralele, produs în colaborare cu instituţiile locale pentru fiecare ediţie. Angajamentul Art Basel a fost extins dincolo de expoziţiile de artă prin noi platforme digitale şi iniţiative precum Raportul Art Basel & UBS al Pieţei Globale de Artă. Partenerul media global al Art Basel este Financial Times.